TRADITII SI OBICEIURI DIN OLTENIA

Traditii de iarna. Craciunul si Anul Nou in Oltenia

In Oltenia, sfarsitul de an abunda in traditii specifice sarbatorilor de iarna; localnicii respecta ritualuri vechi menite sa atraga belsugul si voia buna in gospodarie. De pilda, in ajunul Craciunului, se obisnuieste ca toti membrii familiei sa scormoneasca focul cu o nuia si sa rosteasca: “Buna dimineata lui Ajun/ Ca-i mai buna a lui Craciun,/ Intr-un ceas bun./ Oile lanoase, vacile laptoase,/ Cai incuratori, oameni sanatosi./ Sa se faca bucatele, porumbul, graul”. Daca vin musafiri in casa, ei trebuie sa respecte acelasi obicei. De asemenea, in seara dinaintea Craciunului, coarnele vitelor si adaposturile animalelor se ung cu usturoi pentru a alunga duhurile rele.

O alta practica tipica localitatilor din sudul tarii este pregatirea colindelor, bete de alun pe care copiii le taie inainte de Ignat (20 decembrie), le curata si le lasa la uscat pana in Ajun. Atunci le ornamenteaza in alb si negru, simbolizand opozitia lumina-intuneric, zi-noapte, viata-moarte. Batranii spun ca animalele atinse de colinda vor fi sanatoase tot anul urmator. Betele sunt in cele din urma infipte in morminte pentru a face legatura intre lumea de aici si cea de dincolo.

In dimineata zilei de Craciun, gospodarii se spala pe fata cu apa proaspata in care pun un banut de argint; se crede ca moneda ii fereste de boli si le ofera putere. Inainte de slujba, femeile impart colacii celorlalti membri ai familiei si vecinilor, pomenind numele celor decedati. Tot in aceasta zi, satenii aduna gunoaiele din curte, sperand ca in acest fel clostile vor scoate multi pui.

In noaptea de Anul Nou, copiii merg cu Plugusorul, urand gazdelor belsug si roade bogate. Versurile formeaza o incantatie care alunga iarna si face loc zilelor fertile de primavara. Pentru bunastare, se uda cu apa sfintita animalele din curte si gradina. Fetele nemaritate pot afla cum va arata viitorul sot legand cu ochii inchisi al zecelea par dintr-un gard de nuiele; aspectul parului reprezinta infatisarea si calitatile barbatului. Pana la Boboteaza, in casele cu fete mari nu se toarce, altfel tinerele nu se vor casatori prea curand.

Traditii de Paste in Oltenia

De Paste, crestinii ortodocsi pun accent in primul rand pe valorile spirituale, astfel ca fastul traditiilor este inlocuit de ritualurile unei curatari interioare. Cu acest prilej, tinerii se intorc pe meleagurile natale, vizitand casele parintesti din care razbate miros de pasca si cozonaci.

Traditii de nunta in Oltenia

Nunta este un eveniment sarbatorit in colectivitate, la care iau parte rudele de toate gradele si majoritatea comunitatii. Fiecare participant contribuie la formarea noii familii, oferind sfaturi, cadouri sau bani. Obiceiurile care marcheaza acest moment aduc fericire, prosperitate si ii feresc pe miri de necazuri.

Primul pas in organizarea nuntii il constituie alegerea parintilor spirituali; in Oltenia, acestia trebuie neaparat sa fie nasii de botez ai barbatului si au obligatia sa cumpere voalul miresei, cocarda mirelui si lumanarile de cununie. Parintii fetei pregatesc din timp lada de zestre, in care pun lucruri necesare unei gospodarii (lenjerii, covoare, paturi, diferite tesaturi, imbracaminte, tacamuri), o sticla de vin, doua pahare si doua farfurii de lut pentru ginere. Cu cateva zile inainte de nunta, flacaii din sat duc lada la casa mirelui.

Traditii din timpul anului in Oltenia

Sfantul Ioan Botezatorul este sarbatorit pe 7 ianuarie, zi in care, in Oltenia, are loc botezul Ionilor. Femeile si barbatii care poarta acest nume merg la rau, unde preotul le toarna pe cap apa sfintita la liturghia de Boboteaza. Se spune ca Sfantul Ioan este protectorul copiilor si ca trebuie sa fii vesel in aceasta zi ca sa ai prunci sanatosi. De asemenea, este interzis consumul de vin rosu, deoarece aminteste de taierea capului sfantului

Sfantul Trifon, ocrotitorul viilor si al livezilor, este celebrat pe 1 februarie, zi care vesteste inceputul sezonului agrar. Oltenii obisnuiesc sa taie via, sa o stropeasca cu apa curata si sa aprinda focuri pentru a speria duhurile rele. Unii dintre ei cheama preotul ca sa le sfinteasca recolta.

De Florii, satenii agata ramuri de salcie la poarta casei, la usi, la ferestre si in grajduri. Crengile verzi sunt investite cu puteri magice, asa ca barbatii isi incing mijlocul cu ele pentru a scapa de durerile de spate. Fetele poarta matisori de salcie pe cap, ca sa aiba par bogat, iar copiii atinsi cu ramurile sfintite vor fi sanatosi tot anul.