TRADITII SI OBICEIURI DIN MARAMURES

Traditii de iarna. Craciunul si Anul Nou in Maramures

Obiceiurile specifice sarbatorilor de iarna au la baza superstitiile maramuresenilor si practicile cu origini stravechi. Odata realizate, acestea aduc oamenilor sanatate, fericire, prosperitate, armonie in casa si recolte bogate. Ca in toate celelalte zone ale tarii, ziua Sfantului Nicolae sau Sânnicoară marcheaza inceputul sarbatorilor de iarna. In traditia populara, Mos Nicolae este un batran care vegheaza portile cerului si are grija ca soarele sa nu se strecoare spre taramurile de miazanoapte. El ii ajuta pe soldati in lupta, salveaza corabierii de la inec si ofera sprijin vaduvelor, orfanilor si fetelor sarace ajunse la vremea maritisului. Mos Nicolae este cunoscut mai ales pentru ca imparte daruri copiilor cuminti, iar celor neascultatori le lasa o nuielusa in incaltari in noaptea de 5 spre 6 decembrie.

Perioada premergatoare Craciunului debuteaza cu sacrificarea porcului, care are loc de Ignat (20 decembrie). In satele maramuresene, sangele animalului este folosit pentru a insemna copiii, ei devenind astfel mai sanatosi si mai puternici. Apoi incep pregatirile pentru colindat, curatenia in gospodarie, impodobitul bradului si prepararea bucatelor traditionale. In Ajunul Craciunului, se varuiesc pomii si se leaga cu paie pentru a avea roade din belsug. In aceasta zi, copiii trebuie sa manance dovleac, ca sa fie rumeni in obraji si rotofei tot timpul anului. Pomul de Craciun se impodobeste cu nuiele de salcie, hartie colorata si salbe pe care sunt insirate boabe de fasole.

In seara de 24 decembrie, copiii si tinerii pornesc la colindat. In Maramures, acest ritual are ca scop rodnicia holdelor, implinirea prin casatorie a tinerilor si cresterea copiilor. Cei mici merg din casa in casa cu Steaua sau cu Capra, primind in schimbul urarilor de bine mere, nuci, colaci si bani. Colindatorii pornesc de la casa preotului si nu se opresc pana nu trec pragul fiecarei gospodarii pentru a reface drumul magilor vestitori. Casele trebuie sa fie luminate in toata noaptea de Ajun, iar portile deschise, pentru a le arata colindatorilor ca sunt bine primiti de gazde. Un obicei foarte vechi pastrat in aceasta zona este cel al Brondoşilor, practicat in orasul Cavnic. Cetele sunt formate din 7-15 baieti imbracati in costume traditionale, ornate cu clopotei si talangi; pe fata poarta masti din piele de oaie. Batranii spun ca imbratisarea brondosilor te fereste de spiritele rele si iti aduce noroc in anul viitor. In seara de Craciun, pe Valea Izei se umbla cu Viflaimul, datina care pune in scena momentul nasterii lui Iisus.

Traditii de Paste in Maramures

Pentru locuitorii din Maramures, Pastele este cea mai mare sarbatoare religioasa si cea mai importanta zi a primaverii, prilej cu care sunt urmate atat obiceiurile crestine ale locului, cat si cele cu origini pagane. Maramuresenii respecta cu strictete Postul Pastelui, perioada in care se dedica rugaciunii si se abtin de la pacate. Batranii spun ca nu e bine sa porti haine noi sau colorate in post, ci vesminte modeste, in nuante inchise. In Joia Mare, crestinii impart mancare, pomenindu-i pe raposati; tot in aceasta zi, gospodinele vopsesc ouale, iar barbatii sacrifica mieii. Pe vremuri, dupa slujba, copiii aruncau cu pietre in casele evreilor, ocarandu-i in acest fel pentru ca l-au rastignit pe Iisus.

Traditii de nunta in Maramures

Nunta maramureseana este un ritual spectaculos, incarcat de obiceiuri menite sa integreze noua familie in comunitate si sa faca trecerea celor doi tineri la statutul de oameni maturi. Spre deosebire de celelalte zone ale tarii, aici ceremonia este insotita de numeroase cantece si strigaturi care fac aluzie in special la caracterul mirilor si la viata de femeie maritata.

In satele din Maramures, fetele si feciorii se intalnesc la petreceri, sezatori si in zilele de sarbatoare. Baietii le conduc acasa pe fetele care le sunt dragi, apoi amandoi cer acordul parintilor pentru casatorie. Daca familiile accepta relatia, flacaul trebuie sa o peteasca pe viitoarea mireasa in casa socrilor, unde o cere propriu-zis pe aceasta de nevasta. Logodna are loc intr-o sambata seara, cand tinerii primesc binecuvantarea preotului si schimba intre ei verighetele. Parintii fetei dau apoi o petrecere cu ceterasi, mancare si bautura, pentru a sarbatori formarea noii familii. Inainte de nunta, preotul anunta de trei ori unirea celor doi, inlaturand astfel posibilele piedici care ar putea aparea in calea casatoriei.

Traditii din timpul anului in Maramures

Boboteaza sau Iordanul este sarbatoarea botezului lui Iisus (6 ianuarie). In aceasta zi, preotul sfinteste apele si arunca o cruce de lemn sau de gheata intr-un rau. Chiar daca este ger, feciorii din sat se arunca in apa si cauta crucea; se spune ca cel care o gaseste va avea noroc tot anul. Pe vremuri, femeile faceau petreceri la care cantau si dansau, iar dimineata ieseau pe drum si ii amenintau pe barbati ca ii arunca in apa. In noaptea de Boboteaza, fetele care vor sa-si viseze ursitul trebuie sa-si lege un fir de ata rosie pe degetul inelar si sa puna busuioc sub perna.

Buna Vestire sau Blagoveştenia se sarbatoreste pe 25 martie si marcheaza momentul in care Arhanghelul Gavriil a instiintat-o pe Fecioara Maria ca il va naste pe Iisus. In aceasta zi, cantecul cucului se aude pentru prima oara in an. Oamenii il asteapta imbracati in haine curate, veseli, satui si cu bani in buzunar; altfel vor avea ghinion. Satenii din Maramures aduna lucrurile nefolositoare din gospodarii si le dau foc.

Copacul cu oale. In curtile maramuresenilor vei vedea un copac ale carui ramuri sunt impodobite cu oale. Batranii spun ca atunci cand oala din varful pomului este rosie, inseamna ca in acea familie exista o fata care doreste sa se marite. Dupa ce fata se casatoreste, in varf se asaza o oala de o alta culoare. Numarul de oale semnifica bogatia familiei si disponibilitatea de a primi petitori.