TRADITII SI OBICEIURI DIN BUCOVINA

Traditii de iarna. Craciunul si Anul Nou in Bucovina

Pe plaiuri bucovinene, Craciunul este cea mai asteptata sarbatoare a anului, fiind celebrat cu o suita de ritualuri spectaculoase, menite sa aduca belsug, sanatate si vitalitate. Incepand cu ziua Sfantului Nicolae, cand copiii cuminti sunt rasplatiti cu daruri, iar cei neascultatori primesc nuieluse, gospodarii intra in febra pregatirilor; casele si curtile sunt curatate, bucatariile, aprovizionate, barbatii sacrifica porcul, iar tinerii formeaza cete si aleg repertoriul de colinde.

Traditii de Paste in Bucovina

Obiceiurile de Paste sunt consacrate in primul rand purificarii sufletesti si reinvierii naturii, fiind mai putin fastuoase si mai mult indreptate catre valorile spirituale. In Saptamana Mare, credinciosii tin post si pastreaza o atitudine solemna, amintindu-si de patimile Mantuitorului. Exista credinta ca in Joia Mare, sufletele celor decedati coboara pe pamant si raman in preajma caselor lor pana la Paste. De asemenea, in aceasta zi nu se spala rufe, iar cel care doarme peste masura va fi lenes tot anul. Cojile de oua ramase de la framantatul cozonacului se arunca pe apa, vestindu-le astfel mortilor sarbatoarea invierii. Daca gospodinele prepara pasca, crucea din aluat se pastreaza si se pune in hrana animalelor, de Sfantul Gheorghe. In Vinerea Mare nu se aprinde focul, iar daca ploua, se spune ca anul va fi bogat.

Traditii de nunta in Bucovina

Casatoria este unul dintre evenimentele cele mai importante din viata omului, fiind insotita de obiceiuri care ii sporesc caracterul festiv. In satele din Bucovina, la nunta participa intreaga comunitate, astfel ca formarea noii familii devine o sarbatoare colectiva. Inainte de toate, baiatul trebuie sa o peteasca pe fata; impreuna cu parintii, merge la casa tinerei pentru a o cere in casatorie. Daca familia fetei este de acord, in aceeasi zi se stabilesc zestrea, data nuntii, cavalerii (vatajeii) si domnisoarele de onoare (drustele). Vestea nuntii este anuntata cu trei saptamani inainte de catre preot, in biserica; astfel, pot fi anuntate din timp motivele care ar impiedica unirea celor doi. In ziua care precede evenimentul, cavalerii si domnisoarele de onoare merg prin sat si cheama oamenii la nunta.

Traditii din timpul anului in Bucovina

Dragobetele este reprezentantul iubirii, omologul romanesc al Sfantului Valentin. Numit si “Logodnicul pasarilor” sau “Navalnicul”, este sarbatorit pe 24 ianuarie si anunta inceputul primaverii. In aceasta zi, fetele o iau la fuga prin sat urmarite de baieti; cei mai sprinteni feciori ii pot cere alesei lor o sarutare, statornicind astfel legatura dintre ei. De aici strigatura “Dragobetele saruta fetele”, arhicunoscuta din lumea satului. Se spune ca cine ia parte la sarbatoare va fi ferit de boli si ca cine aude pupaza cantand va fi harnic tot anul. De asemenea, nu trebuie sa muncesti la camp sau in casa deoarece Dragobetele te pandeste si te pedepseste daca nu il cinstesti.

Floriile. Cu o saptamana inainte de Paste, in duminica Floriilor, oamenii duc ramuri de salcie la biserica pentru a fi sfintite. Apoi le pun la usi, la ferestre si la icoane, ca semn ca sunt pregatiti sa-l intampine pe Hristos. Exista superstitia ca ramurile, numite matisori, fac pomii sa rodeasca mai bogat si ii feresc pe oameni de duhurile rele.

Sfantul Andrei. Conform legendelor, in noaptea de Sfantul Andrei, sufletele celor morti se pot intoarce pe pamant sub forma strigoilor. Pentru a se apara, satenii ung cadrul usilor si al ferestrelor cu usturoi. Femeile scot cenusa din soba pentru ca spiritele rele sa nu-si gaseasca adapost la caldura. Cei care vor sa afle cat de rodnice vor fi culturile anul urmator pun cateva boabe de grau intr-un vas; in functie de cat de des rasare graul, atat de bogate vor fi holdele.